Prima condiție – autostrăzile. Și autostrada A8, în principal
Prima condiție de a dezvolta o regiune este de a-i asigura condițiile de racordare la infrastructură. Autostrada aduce după sine dezvoltare – acolo unde se termină autostrada, se termină civilizația.
Dar nu autostrada în sine creează dezvoltarea, ci tot ceea ce atrage – spațiile din jur, drumurile de legătură nodurile de legătură, pe acestea se dezvoltă investițiile, spațiile logistice, parcurile industriale etc.
Autostrada A8 este cea mai importantă, aceasta este autostrada dezvoltării Moldovei, de fapt, are o eficiență economică mult mai mare decât A7, Ploiești-Pașcani-Siret, și ne poate permite fructificarea poziției Iașului de pod între Est și Vest, în condițiile apropierii Moldovei de Uniunea Europeană, care va face legătura cu Chișinăul și, mai departe, cu Odesa.
A doua condiție – rețeaua de căi ferate
Dacă vrem să atragem investitori care se retrag din zona asiatică, acel fenomen de ”near-shoring”, din dorința de a-și reduce liniile de aprovizionare, pentru că pandemia ne-a învățat că liniile de aprovizionare sunt extrem de sensibile și pot fi ușor tăiate – avem nevoie de o cale ferată care să ajute la transportul unui tonaj eficient.
Vorbim de coridorul de cale ferată Giurgiu-București-Suceava-Siret, este coridorul IX pan- european, cale ferată care trebuie urgent modernizată, acum fiind într-o stare care nu permite transport nici de volum și nici de viteză.
Apoi avem ruta de cale ferată Suceava-Ilva Mică, o rută est-vest foarte importantă, cu care Iașul trăiește de peste 150 de ani, ieșenii fiind singurii români care putea merge pe calea ferată până la Viena, prin Cernăuți și Lvov.
Avem nevoie mare de magistrala de cale ferată 600, care merge de-a lungul văii Prutului și leagă Galațiul de Iași, rută la acest moment neelectrificată și nedublată pe mari porțiuni! Este o rută vitală pentru dezvoltarea Iașului.
Zona de nord-est a României este un important producător agricol. Județele din nordul României – Suceava, Botoșani, Iași – sunt în primele locuri în anumite produse: Suceava, primul loc la lapte, Botoșani, locul 2 la carne, Iașul, locul 6 la carne, Suceava este numărul 4 la legume și tot așa.
Aceste produse au nevoie de a fi transportate în masă, cu vagoane specializate sau cu tiruri specializate. Acum drumul de la Iași la Tecuci, circulația este chinuitoare din pricina transportului cu tirurile.
A treia condiție – Prutul poate fi navigabil
Să nu uităm că zona Botoșaniului este o zonă agricolă foarte importantă, acolo erau marile latifundii agricole, acolo erau marile producții de cereale, care ajungeau în portul Galați în mare parte cu mici barje pe râul Prut. Pe acest râu, înainte de război se transportau peste 200,000 de tone de mărfuri anual, circa 10,000 de vagoane!
În Planul Național de Investiții al României este prins un studiu de prefezabilitate pentru navigabilitatea râului Prut, cu un buget de 8 milioane de euro.
Avem o directivă europeană care spune că până în 2030, peste 20% din volumul de transport al mărfurilor trebuie făcut pe apele interioare navigabile ale țării. Iar până în 2050 trebuie să se atingă procentul de 50%.
Pe Prut se poate naviga cu barje de 500-1000 de tone.
Navigarea pe Prut este un proiect de mare anvergură gândit deja în anii 60 de Academia RSR, în colaborare cu Academia URSS, iar primul baraj care regla amenajarea râului Prut pentru navigabilitate a fost creat deja la Stânca-Costești, o lucrare uriașă. Planul mai prevede încă două asemenea baraje, foarte utile și dacă se ține cont că Republica Moldova nu are surse de apă în zona sa de est, pentru băut sau pentru irigații.
A patra condiție – magistrala văii Prutului, care să lege Galațiul de Botoșani
Zona Botoșaniului este izolată complet, nici racordarea la viitoare Autostradă A8 nu este rezolvată în bună măsură.
Ar trebui o magistrală, și feroviară și auto, mult mai coerentă și mai eficientă, care să lege Botoșaniul de Iași și Galați, o magistrală a văii Prutului – aceasta a fost principala coloana vertebrală economică a Moldovei până la pierderea Basarabiei.
Chiar firma mea a lucrat la un proiect cu mulți ani în urmă pentru ruta de cale ferată Hârlău-Flămânzi, care aducea mai multă coerență regiunii, proiect abandonat.
Zona de la Prut din județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați trebuie racordate la în mod eficient la autostrăzile A7 și A8, dar mai ales la A8. Pe de altă parte este necesar de a fi reabilitat întregul acest coridor Galați-Rădăuți Prut, care traversează toate cele patru județe din estul regiunii Moldova.
A cincea condiție – închiderea inelului energetic, care acum exclude Iașul
Până acum nu am avut o piedică în asigurarea resurselor energetice pentru a te dezvolta, pentru prima condiției ca să-ți amenajezi o investiție este accesul la utilități – la apă, la gaz, la energie electrică. Daca primele pot fi asigurate chiar din sursele proprii ale investitorului, accesul unei noi capacități industriale la o rețea de energie este esențială.
În Planul Strategic de Dezvoltare Unitară a României, prioritară era închiderea inelului de 400 kV pe perimetrul frontierelor României. Ei bine, dacă în alte zone s-a respectat acest principiu, de la Galați la Iași nu s-a mai respectat acest principiu. Am ajuns în situația în care, în loc să se fi respectat proiectul și strategia, această linie de 400 de kV a venit dinspre Galați până lângă Bârlad și, în loc să vină încă 100 de kilometri spre Iași, a ”cotit-o” spre sudul Bacăului, la Gutinaș, unde este un nod energetic.
Deci, inelul nu s-a mai închis și Iașul a fost din nou izolat!
În loc să avem două inele energetice, care împreună ar fi oferit și siguranță geostrategică, unul pe valea Siretului și unul pe valea Prutului, acum avem o ruptură în partea de est a țării, cu Iașul și Botoșanii rămași în afara acestei strategii naționale.
În loc să se meargă normal la Iași apoi la Stânca-Costești, unde să se lege și rețeaua Suceava-Stânca-Costești – cu continuare la Bălți, acum avem numai linia de la Suceava la Stânca și lipsă cea de la Bârlad-Iași-Stânca.
Lipsa acestei racordări este teribilă! În condițiile în care vom dezvolta parcuri industriale în zona orașului Iași, nu vom avea suficientă energie electrică să le alimentăm!
Deja în zona Miroslava limita de putere este atinsă.
Nimeni nu ne poate da o explicație cum de s-a ajuns aici!
A șasea condiție – nod intermodal lângă aeroportul Iași
Avem deja un aeroport mediu, care reprezintă deja un impuls pentru industriile creative sau industria de evenimente, dar un terminal cargo va ajuta, iar un nod intermodal ar fi foarte atractiv pentru investitori pentru că ar permite ca Iașul să devină efectiv un nod în comerțul regional, așa cum a fost odată – având cale ferată și cu ecartament normal și cu ecartament larg, autostradă, aeroport de mărime medie, și poate și un viitor Prut navigabil.
TREI SOLUȚII PENTRU MOLDOVA: Autostrada A8, facilități fiscale și regionalizarea
