ROMÂNIA CU MAI MULTE VITEZE: O CHESTIUNE DE SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ. Suntem țara cu cele mai mari diferențe de dezvoltare între regiuni

Cum a evoluat economia României, pe regiuni, în noul mileniu? În ce condiții s-au născut și au crescut copiii Millenials din România? Care dintre ei au fost avantajații țării și care dezavantajații? S-au atenuat discrepanțele regionale sau dimpotrivă, s-au accentuat? Și, nu în ultimul rând, este România o excepție, o țară a celor mai mari prăpăstii economice între regiuni? Cum au reușit alte țări să abordeze aceste diferențe și cu ce rezultate?

Numai două regiuni și-au crescut ponderea PIB-ul național

Am încercat să răspundem la aceste întrebări pe baza datelor Eurostat sau ale Institutului Național de Statistică. Dacă luăm ca punct de pornire al analizei anul 2000, atunci trebuie să spunem că la începutul mileniului al treilea, Produsul Intern brut al României era de 80.873,1 milioane lei, din care regiunea din care face parte capitala țării avea o pondere de 23%.
Alte patru regiuni, printre care și Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, contribuiau cu câte 12% la PIB-ul României, iar regiunile Nord-Vest (11%), Vest (9%) și Sud-Vest Oltenia (9%) aveau cel mai mic aport la Produsul Intern Brut.
Potrivit ultimelor date disponibile pe platforma Tempo a Institutului Național de Statistică, în 2021 ponderea regiunii București-Ilfov în PIB-ul total al României a crescut până la 28%, iar în afară de regiunea capitalei, mai exista o singură regiune care a crescut ca pondere în Produsul Intern Brut generat: Regiunea Nord-Vest, acolo unde județul Cluj este centrul regional.
Regiunile Vest (cu județul Timiș cel mai dezvoltat din zonă) și Sud-Muntenia au crescut ca importanță în ponderea PIB-ului total în perioada 2000-2010, însă ulterior au înregistrat scăderi.

Cele mai mari scăderi în ponderea pe care o au în PIB-ul național le-au înregistrat regiunile Sud-Est (-1,8%) și Nord-Est (-1,3%). Adică exact regiunile pe care guvernanții „se dau peste cap“ să le dezvolte acum, împinși de la spate de politicile europene și de strategiile de apărare.
Macroregiunea 2, cea care este formată tocmai din aceste regiuni, e zona în care România se învecinează cu Ucraina și Moldova, iar până la izbucnirea conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina, dezvoltarea infrastructurii în această macro-regiune a fost ignorată de politicieni, chiar dacă găzduiește cea mai mare populație din România.
Ilustrate grafic aceste diferențe între ponderea PIB pe regiuni din Produsul Intern Brut al României arat clar cum de la începutul mileniului șase regiuni „se scufundă“, în timp ce doar două cresc. România noului mileniu e România unor disparități regionale mai mari.

Ce înseamnă Produsul Intern Brut și ce reflectă în comparația pe regiuni?

Un termen economic frecvent utilizat, dar înțeles de puțini, Produsul Intern Brut (PIB) reflectă performanța economică a unei regiuni sau localități și se traduce prin efecte concrete asupra standardului de viață, dezvoltării infrastructurii și calității serviciilor oferite populației. La nivel local se manifestă astfel:

Veniturile și bunăstarea populației
Creșterea PIB-ului local indică o economie prosperă, ceea ce de obicei duce la creșterea veniturilor medii ale populației și la un standard de viață mai ridicat. Mai mulți bani disponibili în economie înseamnă locuri de muncă mai bine plătite și o capacitate mai mare a populației de a cheltui pe bunuri și servicii. Prin urmare, populația din zone cu un PIB mai mare va avea acces mai bun la educație, sănătate și servicii sociale.

Locuri de muncă
Un PIB local ridicat semnifică, de obicei, o economie diversificată și dinamică, cu numeroase oportunități de angajare în diverse sectoare. O regiune cu o economie în creștere atrage mai multe investiții, ceea ce creează locuri de muncă și reduce rata șomajului, în timp ce o regiune cu un PIB în scădere se poate confrunta cu pierderi de locuri de muncă, o rată mai mare a șomajului și migrația forței de muncă către alte zone. Ceea ce s-a văzut în ultimii 20 de ani în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.

Infrastructura și serviciile publice
Un PIB local crescut generează mai multe venituri la bugetul local, ceea ce permite investiții majore în infrastructură: drumuri mai bune, transport public eficient, rețele de apă și canalizare, energie și telecomunicații. Serviciile publice – precum educația, sănătatea și securitatea – beneficiază de resurse suplimentare, îmbunătățind calitatea vieții pentru locuitorii regiunii.

Investiții în dezvoltare locală
Un PIB mai mare atrage investitori străini și locali, deoarece regiunea este percepută ca fiind mai stabilă și profitabilă. Aceste investiții se concretizează în noi afaceri, dezvoltarea parcurilor industriale, creșterea sectorului imobiliar și infrastructură comercială, investiții care nu doar că generează locuri de muncă, dar aduc și noi tehnologii și inovații, care pot îmbunătăți competitivitatea locală pe termen lung.

Cadrul fiscal și bugetar
Un PIB scăzut poate duce la deficite bugetare, reducând capacitatea localității de a investi în proiecte și servicii esențiale.

Calitatea vieții și atragerea populației
Un PIB local ridicat este un indicator al unei regiuni atra ctive din punct de vedere economic, care poate atrage oameni noi care să se mute în zonă, fie pentru oportunitățile de angajare, fie pentru calitatea superioară a vieții. Regiunile cu PIB ridicat tind să aibă o infrastructură mai bună, locuințe moderne, parcuri, zone de agrement și servicii publice mai bune, ceea ce sporește atractivitatea acestora pentru noii rezidenți.

Impactul asupra afacerilor locale
Un PIB local sănătos înseamnă că afacerile locale prosperă, având la dispoziție o piață cu putere de cumpărare ridicată. Comerțul, serviciile și producția locală se dezvoltă, generând venituri și locuri de muncă suplimentare. Pe de altă parte, o economie locală slabă, cu un PIB scăzut, poate duce la închiderea afacerilor, dificultăți economice și stagnare.
La nivel local, distribuția inegală a PIB-ului poate crea disparități economice între diferite cartiere sau comunități. Zonele mai bogate vor atrage mai multe investiții și vor avea acces la servicii mai bune, în timp ce zonele mai sărace pot rămâne subdezvoltate și cu acces limitat la resurse. În concluzie, PIB-ul la nivel local influențează majoritatea aspectelor vieții cotidiene, de la bunăstarea financiară a indivizilor până la infrastructura și serviciile disponibile într-o comunitate.

Care sunt factorii care influențează PIB?

Dacă ar fi să facem o listă cu factorii economici, sociali și structurali care influenţează PIB-ul unei regiuni, atunci ar trebui să amintim:

• Capitalul fizic și infrastructura – Investițiile în infrastructură (drumuri, căi ferate, aeroporturi, porturi) și în echipamente moderne stimulează productivitatea și atrag investiții. O infrastructură bine dezvoltată reduce costurile de transport și crește accesibilitatea la piețe, ceea ce contribuie la creșterea PIB-ului.
• Capitalul uman – Calitatea și nivelul de educație și formare profesională a forței de muncă influențează direct productivitatea muncii. Regiunile cu forță de muncă educată și calificată tind să aibă un PIB mai ridicat datorită capacității de a atrage investiții și de a dezvolta sectoare economice cu valoare adăugată mare.
• Structura industrială – Prezența unor sectoare industriale dezvoltate, precum producția, tehnologia informației, finanțele, și servicii profesionale avansate, influențează PIB-ul. Regiunile orientate către industrii cu valoare adăugată mare au, în general, PIB-uri mai mari.
• Rata ocupării forței de muncă – O rată ridicată a ocupării forței de muncă înseamnă o contribuție mai mare la PIB, în timp ce șomajul ridicat poate reduce cererea și investițiile, afectând negativ PIB-ul.
• Productivitatea muncii – Productivitatea, adică cât de eficient sunt folosite resursele umane și tehnologice pentru a produce bunuri și servicii, este un factor determinant pentru creșterea PIB-ului. Regiunile cu productivitate ridicată generează un PIB mai mare, chiar și cu resurse limitate.
• Investițiile străine directe (ISD) – Prezența investițiilor străine în regiune poate stimula creșterea economică prin infuzia de capital, transferul de tehnologie și crearea de locuri de muncă.
• Politicile guvernamentale și fiscalitatea – Politicile guvernamentale care susțin dezvoltarea economică (subvenții, scutiri fiscale, investiții publice) pot influența PIB-ul. O fiscalitate prea ridicată poate descuraja investițiile, în timp ce o politică fiscală echilibrată poate atrage investiții și crește competitivitatea regiunii.
• Accesul la piețe și comerțul internațional – Regiunile cu acces facil la piețele internaționale prin porturi, granițe deschise sau rețele de comerț bine dezvoltate tind să beneficieze de un PIB mai mare datorită comerțului cu bunuri și servicii.
• Resursele naturale – Regiunile bogate în resurse naturale (petrol, gaze, minerale, terenuri fertile) au adesea un PIB mai mare, deoarece aceste resurse contribuie la exporturi și la dezvoltarea sectoarelor industriale conexe.
• Nivelul de inovare și cercetare-dezvoltare – Investițiile în cercetare și dezvoltare, precum și nivelul de inovare și utilizarea noilor tehnologii, contribuie la creșterea productivității și la diversificarea economiei, ceea ce sporește PIB-ul regiunii.
• Stabilitatea politică și cadrul instituțional – Regiunile care beneficiază de stabilitate politică și de un cadru instituțional solid și transparent atrag mai multe investiții și își pot dezvolta economia mai rapid. Aceste elemente interacționează pentru a defini potențialul economic al unei regiuni și capacitatea acesteia de a genera un PIB ridicat.

Cum stă România la disparitățile regionale față de alte țări

Pare complicat, privind din Regiunea Nord-Est, ca toate aceste elemente să funcționeze optim. Cum reușesc alte regiuni să se dezvolte?
Am privit mai întâi la diferențele regionale din alte câteva țări europene: Germania, Italia, Polonia, Slovacia, Bulgaria și Ungaria. După selectarea datelor din baza de date Eurostat, am lăsat Inteligența Artificială (Copilot și Chat GPT) să se pronunțe cu privire la diferențele regionale din aceste țări. Iar Inteligența Artificială a accentuat, de asemenea, disparitățile existente tocmai la nivelul României.

ROMÂNIA

• PIB total (2024 estimat): aprox. 317 miliarde USD
• Regiuni dezvoltate: București-Ilfov este cea mai bogată regiune, generând peste 25% din PIB-ul țării, cu un PIB per capita semnificativ mai mare decât media națională.
• Regiuni în dificultate: Nord-Est (Moldova) și Sud (Oltenia) sunt printre cele mai sărace regiuni din UE, cu un PIB per capita mult sub media UE, aproximativ 40-50% din media europeană
• Discrepanțe: Economia României este foarte polarizată între București și restul țării, reflectând un decalaj major între zonele urbane și cele rurale.
• Programul Operațional Regional (POR), finanțat de Uniunea Europeană, este unul dintre principalele instrumente folosite pentru reducerea disparităților regionale. POR 2014-2020 a avut ca scop investiții în infrastructură, creșterea competitivității economice și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în regiunile mai puțin dezvoltate. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) a susținut modernizarea agriculturii și dezvoltarea infrastructurii rurale, reducând discrepanțele dintre mediul urban și cel rural.
• Impact: Aceste programe au ajutat la îmbunătățirea infrastructurii și la atragerea de fonduri europene, dar diferențele majore între regiunile bogate și cele sărace (în special între București și Moldova) persistă.

ITALIA

• PIB total (2024 estimat): aprox. 2.100 miliarde USD
• Regiuni dezvoltate: Nordul Italiei, cu regiuni precum Lombardia (Milano), Veneto și Emilia-Romagna, contribuie semnificativ la PIB. Lombardia generează aproximativ 22% din PIB-ul național, fiind printre cele mai bogate regiuni din Europa.
• Regiuni în dificultate: Sudul Italiei (Mezzogiorno), incluzând Sicilia și Calabria, are un PIB per capita la jumătatea celui din nordul țării.
• Discrepanțe: Diferențele economice sunt notabile între nordul industrializat și sudul mai agrar, cu rata șomajului mult mai mare în sud și o productivitate mai scăzută.
• Piano per il Sud (Planul pentru Sud) este o inițiativă guvernamentală care vizează investiții majore în regiunile sudice (Mezzogiorno). Programul include îmbunătățiri în infrastructură, educație, sănătate și stimulente fiscale pentru companiile care investesc în sudul țării.
• Impact: Deși au fost implementate numeroase măsuri, impactul lor a fost mixt. Problemele structurale, inclusiv corupția și guvernanța slabă în sud, au limitat eficacitatea acestora, menținând disparitățile economice.

BULGARIA

• PIB total (2024 estimat): aprox. 94 miliarde USD
• Regiuni dezvoltate: Sofia contribuie cu aproape 40% din PIB-ul Bulgariei. PIB-ul per capita în Sofia este de aprox. 34.000 USD, comparabil cu regiunile bogate din UE.
• Regiuni în dificultate: Nord-Vestul Bulgariei rămâne una dintre cele mai sărace regiuni din Uniunea Europeană, cu un PIB per capita sub 20% din media UE.
• Discrepanțe: Capitala Sofia domină economia, în timp ce zonele rurale și industriale din nord sunt mult mai puțin dezvoltate.
• Programe de dezvoltare regională cofinanțate de UE, cum ar fi Programul Operațional „Regiuni în creștere“, au vizat crearea de infrastructură modernă și servicii publice în regiunile mai puțin dezvoltate, în special în nord-vestul țării. Fondul de Dezvoltare Rurală a oferit sprijin pentru modernizarea zonelor rurale, îmbunătățirea infrastructurii și stimularea turismului.
• Impact: Deși au fost realizate progrese semnificative, nordul Bulgariei rămâne printre cele mai sărace regiuni din UE, reflectând nevoia de politici mai eficiente și mai bine implementate.

UNGARIA

• PIB total (2024 estimat): aprox. 188 miliarde USD
• Regiuni dezvoltate: Budapesta reprezintă peste 40% din PIB-ul Ungariei, cu un PIB per capita de aprox. 38.000 USD.
• Regiuni în dificultate: Regiunile din estul Ungariei, precum Szabolcs-Szatmár-Bereg, au un PIB per capita de aprox. 50% din media națională.
• Discrepanțe: Economia Ungariei este centralizată în jurul Budapestei, unde se află majoritatea investițiilor străine și infrastructura de transport.
• Programul Operativ Regional 2021-2027 este finanțat din fonduri europene și urmărește reducerea decalajului economic dintre Budapesta și regiunile din estul și sudul țării. Fondurile sunt direcționate către modernizarea infrastructurii, educației și sprijinirea IMM-urilor. Planul Național de Dezvoltare și Relansare include investiții în energie regenerabilă, transport și sănătate, vizând în special regiunile mai sărace.
• Impact: Măsurile au dus la o reducere treptată a disparităților economice, dar decalajele rămân între capitală și restul țării, în special în estul Ungariei.

SLOVACIA

• PIB total (2024 estimat): aprox. 143 miliarde USD
• Regiuni dezvoltate: Bratislava este cel mai bogat oraș, cu un PIB per capita de peste 50.000 USD, ceea ce o plasează printre cele mai bogate regiuni din Europa Centrală.
• Regiuni în dificultate: Estul Slovaciei, precum regiunea Prešov, este mai puțin dezvoltat, cu un PIB per capita de doar 30% din media națională.
• Discrepanțe: Bratislava și vestul țării atrag majoritatea investițiilor, lăsând estul mai puțin dezvoltat și cu o infrastructură mai slabă.
• Programul de Dezvoltare Regională 2021-2027 finanțat de UE se concentrează pe investiții în infrastructură și inovare în regiunile mai puțin dezvoltate, în special în estul Slovaciei. Zonele de creștere economică prioritară au fost create pentru a stimula investițiile în industrii de înaltă tehnologie și pentru a atrage companii internaționale în regiunile mai puțin dezvoltate.
• Impact: Deși programul a avut un impact pozitiv asupra creșterii economice din estul Slovaciei, discrepanțele rămân semnificative, cu Bratislava menținându-și dominanța economică.

POLONIA

• PIB total (2024 estimat): aprox. 840 miliarde USD
• Regiuni dezvoltate: Mazowieckie (Varșovia) este regiunea cea mai bogată, generând peste 20% din PIB-ul Poloniei și având un PIB per capita de aprox. 40.000 USD.
• Regiuni în dificultate: Regiuni precum Podlaskie și Lubelskie din estul Poloniei au un PIB per capita de aprox. 50% din media UE.
• Discrepanțe: Deși Polonia a înregistrat o creștere economică robustă, există un decalaj semnificativ între regiunile estice mai sărace și cele vestice industrializate.
• Programul Național pentru Dezvoltarea Regională a fost implementat pentru a reduce decalajele dintre regiunile estice și vestice. Fondurile UE au fost direcționate către dezvoltarea infrastructurii și atragerea investițiilor străine în estul Poloniei. Zonele Economice Speciale (ZES) au oferit facilități fiscale și reglementări favorabile pentru atragerea companiilor în regiunile mai puțin dezvoltate.
• Impact: Polonia a înregistrat succese considerabile în reducerea disparităților regionale, în special datorită investițiilor masive în infrastructură și inovație. Totuși, decalajele între est și vest persistă.

GERMANIA

• PIB total (2024 estimat): aprox. 4.500 miliarde USD
• Regiuni dezvoltate: Bavaria, Baden-Württemberg și Renania de Nord-Westfalia sunt cele mai bogate regiuni, fiecare contribuind semnificativ la PIB-ul total al Germaniei. Bavaria are un PIB per capita de aprox. 50.000 USD.
• Regiuni în dificultate: Regiunile din fosta Germanie de Est, precum Saxonia și Brandenburg, încă recuperează economic, având un PIB per capita cu aprox. 20% mai mic decât media națională.
• Discrepanțe: Deși diferențele economice între vest și est s-au redus, acestea persistă, în special în ce privește infrastructura și productivitatea.
• Pactul pentru Est (Aufbau Ost) a fost lansat după reunificarea Germaniei pentru a reduce disparitățile economice dintre est și vest. Programul a inclus investiții masive în infrastructură, educație și crearea de locuri de muncă. Fonduri structurale europene și programe regionale naționale au fost utilizate pentru a sprijini dezvoltarea economică în landurile estice, cum ar fi Brandenburg și Saxonia.
• Impact: Germania a redus semnificativ discrepanțele economice dintre est și vest, deși diferențe notabile mai persistă în ceea ce privește salariile și productivitatea.

„Fiecare dintre aceste țări prezintă discrepanțe regionale, în care capitalele și regiunile vestice sau industrializate domină economia națională. În timp ce toate țările analizate au implementat programe pentru a reduce discrepanțele regionale, succesul lor a variat. Țări precum Polonia și Germania au reușit să reducă semnificativ aceste decalaje prin investiții în infrastructură și stimulente economice, în timp ce în Italia și România, problemele structurale persistă, în ciuda investițiilor considerabile“, este concluzia analizei comparative.
„În multe cazuri, zonele rurale și estice sunt mai puțin dezvoltate, cu investiții limitate și o infrastructură slabă. Cea mai mare polarizare se observă în Italia și România, în timp ce Germania are cea mai echilibrată distribuție a PIB-ului per capita între regiunile sale“.

România, țara extremelor

Potrivit definiției Eurostat, „PIB-ul (produsul intern brut) este un indicator al producției unei țări sau a unei regiuni. Acesta reflectă valoarea totală a tuturor bunurilor și serviciilor produse minus valoarea bunurilor și serviciilor utilizate pentru consumul intermediar în producția lor“.
Însă, se mai arată pe platforma de date a Uniunii Europene, „exprimarea PIB-ului în SPC (standarde de putere de cumpărare) elimină diferențele de nivel al prețurilor între țări“, iar „calculele pe cap de locuitor permit compararea economiilor și regiunilor semnificativ diferite ca dimensiune absolută“.
Cu alte cuvinte, prin utilizarea SPC, PIB-ul este ajustat pentru a reflecta diferențele de prețuri dintre țări. Astfel, țările cu prețuri mai mici vor avea un PIB ajustat mai mare în SPC, comparativ cu PIB-ul exprimat în monedă nominală.
Acest lucru permite o comparație mai echitabilă a puterii de cumpărare a cetățenilor. De aceea, se consideră că PIB-ul exprimat în SPC pe cap de locuitor arată cât de prosperă este o populație, luând în considerare costurile de trai din acea regiune.
Regiunile cu un PIB în SPC ridicat pe cap de locuitor tind să aibă un standard de viață mai ridicat, deoarece locuitorii pot achiziționa mai multe bunuri și servicii cu venitul lor.
Motiv pentru care am comparat și standardele puterii de cumpărare pe cap de locuitor în cele 102 regiuni din cele șapte țări analizate (România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Polonia, Italia și Germania).
Rezultatul îi poate umple de mândrie pe locuitorii din Regiunea București-Ilfov. Puterea lor de cumpărare (62.900 SPC) e a doua cea mai mare din rândul regiunilor din cele șapte țări enumerate mai sus, comparabilă cu regiunile germane Hamburg (69.100 SPC) și Ober Bayern (60.000).
Însă aceleași rezultate poate alimenta, pe bună dreptate, frustrările locuitorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.
Cu un standard al puterii de cumpărare de 16.300 SPC/cap de locuitor, această regiune era în anul 2022 pe locul 99 din 102 regiuni studiate.
Mai greu decât moldovenii din Nord-Estul României o duc doar trei regiuni din Bulgaria. Între primele zece regiuni cu cel mai mare Produs Intern Brut exprimat în SPC pe cap de locuitor, cinci sunt din Germania, una din Italia (la granița cu Austria și Elveția), plus capitalele Varșovia (Polonia), Budapesta (Ungaria) și Bratislava (Slovacia).
La polul opus, regiunile cu cel mai mic PIB exprimat în SPC pe cap de locuitor sunt majoritar din Bulgaria (patru regiuni) și Ungaria (trei regiuni), plus una din Polonia, una din Slovacia și Nord-Est, din România.
După aproape un sfert de secol din mileniul al treilea, generația română de Millenials e divizată de inegalități mai profund decât generațiile anterioare: bucureștenii au un standard de viață comparabil cu al nemților, de patru ori mai mare decât al nemțenilor și al celorlalți locuitori din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.

DIFERENȚELE DE DEZVOLTARE ÎNTRE REGIUNI SE VOR ACCENTUA PE VIITOR

(Text și grafice de Vicențiu Robert GABOR)
Conform celor mai recente date furnizate de Banca Mondială, Produsul Intern Brut (PIB) al României se ridica la 323,4 miliarde de euro (351 miliarde dolari). Prognozele realizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză indică o creștere estimată a PIB-ului României până la 348,3 miliarde de euro până la finalul anului 2024, echivalentul a aproape 0,4% din PIB-ul mondial.
La nivel teritorial, distribuția PIB-ului relevă discrepanțe notabile. Bucureștiul contribuie cu cea mai mare parte, în valoare de 88,59 miliarde de dolari, reprezentând 25,43% din PIB-ul național. Județele Cluj, Timiș, Constanța și Iași joacă de asemenea un rol important, având contribuții semnificative la PIB-ul total al țării.

Perspectivele economice sugerează o continuare a creșterii PIB-ului României, însă cu menținerea unei distribuții teritoriale inegale, reflectă o „Românie cu mai multe viteze“. Această realitate evidențiază necesitatea unor strategii diferențiate pentru a stimula dezvoltarea economică uniformă și a reduce disparitățile regionale.