- Peste 57% din serviciile statului către antreprenori au fost digitalizate deja
- O măsură care pemite unui investitor străin să angajeze instant personal din exterior
- Un parc tehnologic virtual unde plătești un singur impozit – 7% din venit
- Dacă ai sub 250 de angajați și cifră de afaceri sub 5 mil de euro – plătești un impozit unic de 7%, dacă banii rămân în firmă.
- Statul subvenționează tot ce trece de 7% la dobânzile la creditele de investiții în lei, și tot ce este peste 3% la creditele în euro și dolari
Împreună cu Dumitru Alaiba (dreapta), în biroul ministerial de la Chișinău
”Trebuie să avem creșteri anuale de peste 10%”
REPORTER: S-a lucrat în ultimii ani la un plan major de dezvoltare a Republicii Moldova. Care sunt direcțiile principale prevăzute în acest plan?
Viziunea noastră este de a stimula o creștere economică mult mai rapidă, pentru recuperarea rămânerii în urmă. Noi nu ne putem permite să creștem cu 2-3% anual, pentru că așa vom rămâne în continuare una dintre cele mai sărace țări în Europă. Trebuie să avem o dezvoltare a PIB-ului anual cu două cifre.
Ținta noastră este să menținem un ritm de creștere accelerat pentru cel puțin următoarea perioadă de 10 ani, de 8-10% anual. Or, coșmarul ar fi să văd o creștere de asta de 2-3-5%, pentru că așa, într-adevăr, rămânem în continuare în urmă. Pentru asta, deja am declanșat la nivel Guvernamental mai multe reforme pe mai multe direcții.
REP.: Primul obiectiv pare a fi digitalizarea administrației și a tuturor serviciilor oferite de stat. Republica Moldova a făcut progrese uimitoare în ultima vreme. Este această acțiune inclusă într-un scop mai mare?
Da, vrem să devenim o țară extrem de prietenoasă cu investitorii străini, cea mai prietenoasă țară pentru afaceri în următorii 5 ani.
Prin reducerea birocrației, prin digitalizare, prin investiții și acces la finanțare, programe speciale de atragere a investițiilor străine, fără care nu putem atinge acest ritm accelerat de creștere, de asemenea investiții în infrastructură energetică, logistică și așa mai departe. Avem mare nevoie și de o piață de capital, de o bursă.
Cum vrea Republica Moldova să rezolve problema forței de muncă
REP: Ca și în regiunea Moldova, în Republica Moldova a existat un fenomen de migrare fără precedent – la noi cam 20%, în Republică a trecut de 30%. Cum puteți avea creștere dacă nu mai există personal să lucreze?
Ne adresăm și lacunelor de pe piața muncii, pentru că Republica Moldova este o piață mică, cu o populație mică, de aceea trebuie să fim mult mai deschiși pentru a putea strage inclusiv muncitori din regiune. Încercăm să le cuprindem pe toate, inclusiv de investiții în educație și creșterea nivelului și calității educației.
Foarte curând, a început deja, Republica Moldova este o țară în care este foarte ușor să se demareze o afacere și să o operaționalizezi, cu acces la o angajați din 47 de țări, din regiune și mai departe, pe care îi poți angaja imediat, angajezi fără birocrație.
Asta este deja este realitate, fără niciun fel de birocratie pe tot parcursul vieții unei afaceri, cu o raportare simplificată, cu 100% din servicii digitalizate, cu posibilitatea de a munci atât din țară cât și de peste hotare pentru companii moldovenești, cu un sistem fiscal foarte atractiv, pentru că noi trebuie să fim și o țară cu o fiscalitate cât mai simplă și cât mai competitivă, să spunem așa.
Avem acest model de impozitare a venitului doar pentru partea distribuită ca și dividend. Noi nu impozităm profitul la sfârșit de an, așa cum fac majoritatea țărilor. Toate astea împreună, combinat cu o infrastructură modernizată, cu investiții în energetică, se conturează o ofertă investițională, eu cred, destul de interesantă.
REP: Spuneați că Republica Moldova încearcă să-și acopere lipsa de forță de muncă, în mare parte emigrată în UE. Spuneați că cetățenii din 47 de țări pot lucra în Republica Moldova fără o birocratie stufoasă. Sunt țări din zona asiatică?
Acum practic o lună în urmă am eliminat permisele de muncă ca și precondiție pentru o parte a lumii din regiunea noastră. Este vorba despre posibili angajați nu numai din țări dezvoltate dar și din state comparabile cu al nostru.
Uniunea Europeană, dar și țările din Balcani, America de Nord, Ucraina, Turcia, Caucazul de Sud, Japonia, Coreea de Sud, țări cu atât resurse umane cu nivel de sofisticare mult mai înalt.
Aici am mers pe orizontală, pur și simplu, fără niciun fel de birocratie. Dacă azi deschizi o firmă in Republica Moldova, în secunda următoare poți angaja pe oricine din aceste 47 de țări și statul se angajează, la rândul lui, să elibereze permise de muncă, în paralel, în maximum 3 luni.
”O ofertă greu de bătut pe întreg continentul”
REP: Care ar fi motoarele care ar împinge economia Moldovei către un asemenea ritm? Primul, mi l-ați spus oarecum acum, o țară prietenoasă cu investitorii din punct de vedere fiscal, din punct de vedere al birocratiei. Și de facilitățile pentru angajații străini.
Investitorii străini, din cauza războiului din Ucraina, evident că mai ezită. Deja s-a cam dezghețat situația, o vedem practic în fiecare lună.
Avem un parc tehnologic virtual, o platformă numită IT Park, cu facilități fiscale deosebită. Orice firmă înscrisă în IT Park, care funcționează deja de 6 ani, plătește un singur impozit, 7 % impozit pe venit, punct! O ofertă greu de bătut pe întreg continentul. Acum sunt peste 1600 de firme inscrise în parcul tehnologic virtual IT Park.
Am extins în decembrie anul trecut această garanție referitoare la facilitatea fiscală până la sfârșitul anului 2035.
Această inițiativă ajută foarte mult și cultura startup-urilor în Republica Moldova. Mai mult ca atât, am extins acest regim și pentru cei ce numim ”shared services”.
În afara de IT, Republica Moldova are un sector agricol care trebuie sa fie modernizat si care poate produce mult mai multa valoare. De aceea noi vorbim de industrializarea agriculturii ca domeniu prioritar.
REP: Cum vreți să o faceți? Republica Moldova are interzis prin lege să vândă teren străinilor.
Investiții, educație, tehnologie și investiții străine. Deocamdată, într-adevăr, Republica Moldova nu are prin lege permisiunea de a vinde teren străinilor. Dar există multe alte metode de a atrage investițiile străine în domeniu – și noi vedem multe companii străine care vin să investească.
În afară de asta, acum lucrăm și asupra unui program de industrializare în care am definit mai multe sectoare prioritare – de la electronică, la optică, la farmaceutică, domenii în care noi credem că suntem și putem fi competitivi.
Ținând cont de ceea ce se produce acum, ținând cont de oferta educațională, numărul de ingineri pe care îi pregătim în fiecare an, numărul de medici, farmaciști și așa mai departe, care ar putea lucra pentru companii moldovenești acasă.
REP: Care sunt aceste stimulente fiscale?
În anul 2023 am introdus acest model de impozitare a venitului pentru IMM-uri, de numai 7 % pe venitul anual, un singur impozit anual, pentru toate companiile din Republica Moldovei, indiferent de domeniul în care lucrează
Regula este pentru cei care au până în 250 de angajați, și cifră de afaceri de până la 100 de milioane de lei moldovenești (aproximativ 5 milioane de euro). Este un prag mare, foarte stimulativ.
Aceste două condiții trebuie să fie cumulative. Deci toate firmele din Republica Moldova, cu până în 250 de angajați și până în 5 milioane venituri, plătesc numai 7% din venitul anual.
La întreprinderile mici și mijlocii, noi avem 0% impozit pe venit pentru venitul reținut în companie, atâta timp cât nu este distribuit ca dividend. Dacă scoți bani din companie, impozitul este de 12%.
REP: Deci nu ți se impozitează profitul atât timp cât este reinvestit.
Exact. Și astfel noi suntem printre cele patru țări din Europa care au asemenea model – se adaugă Estonia, Letonia și Georgia. Dacă observați, toate sunt țări mici, țări care vizează foarte mult antreprenoriatul și dezvoltarea sectorului de start-up-uri, de companii mici, mijlocii, care să producă pentru economie.
Asta permite – în special ținând cont de experiența Estoniei, unde acest model este de deja de 25 de ani – întreprinderilor mici și mijlocii să-și accelereze creșterea.
Și astfel ei pot să-și reinvestească profitul, pot să creeze locuri noi de muncă, pot să-și creeze provizioane.
Mai mult ca atât, cu această reformă fiscală am eliminat principalul motiv pentru care orice companie ar decide să și ascundă veniturile.
”Ne vom construi noua industrie pe noile norme de eficiența energetică”
REP: România a avut un avantaj al înapoierii atunci când au apărut rețelele de internet. Lipsa unei structuri moderne la acel timp a permis să sărim o etapă și să trecem direct la modernitate – de aceea România are, la acest moment, una dintre cele mai bune viteze de transfer a datelor din lume. Republica Moldova ar putea beneficia în vreunul din sectoare de același paradox – modernitate direct din subdezvoltare. Care ar fi acela?
Nivelul nostru de industrializare este unul modest, și ținând cont de toate normele Green Deal și mai ales ținând cont de fapt că Republica Moldova nu are nici resurse naturale, nici resurse energetice, practic suntem astfel constrânși, în sensul bun al cuvântului, să ne construim noua industrie pe noile norme de eficiența energetică, cu respect pentru mediu.
Vorbim acum de o țară care la moment are comerț în proporție de peste 70% cu Vestul, cu Uniunea Europeană. Iar jumătate din aceștia 70% sunt cu România.
Și din păcate numai 48 de produse sunt în acest schimb comercial. E clar că trebuie să creștem nivelul de sofisticare, de diversificare inclusiv a piețelor, să deschidem noi și noi piețe. Și asta oferă Republicii Moldova posibilitatea de a crește rapid în perioada următorilor 10 ani, mai ales din perspectiva de integrare europeană.
Vedem că investițiile străine, dar și locale, practic s-au dublat în fiecare cinci ani. Un rezultat adus de eforturile noastre pe reforme, dar și de direcția generală în care se îndreaptă Republica Moldova, spre Uniunea Europeană. Asta și este oferta noastră principală.
Revoluția din domeniul digitalizării
REP: Republica Moldova a făcut pași destul de serioși pe direcția digitalizării în ultima vreme. Cifrele arată că undeva la 51% din documentele de care are nevoie o firmă în interacțiunea cu statul sau o persoană în interacțiunea cu statul au trecut în online, nu mai e nevoie de un contact direct cu un funcționar.
La acest moment, 51% din serviciile publice pentru antreprenori sunt deja disponibile digital și mai mult ca atât, 70 % dintre solicitările de la antreprenori sunt în format digital. Deci doar 30% din antreprenori continuă să prefere pentru moment serviciile la ghișeu.
Anul trecut aveam numai 38 de procente servicii digitalizate. Până la sfârșitul anului, ținta noastră este de 75 de procente din toate serviciile publice pentru antreprenori să fie digitalizate.
Avem deja 8 instituții publice care au toate serviciile digitalizate, printre care Ministerul Economiei și Digitalizării, Casa Națională de Asigurări Sociale, CNAM și așa mai departe.
Și continuăm lucrul cu toate instituțiile.
Pentru public, acum noi facem un mapping la G2C (government to consumer) ca să avem același exercițiu. Este adevărat, anul trecut, ținând cont de faptul că noi vrem să vedem digitalizarea ca o abilitare economică și asta poate fi un motor de dezvoltare economică în sine.
Dacă Estonia poate economisi 2% din PIB annual pentru că este complet digitalizată, înseamnă că asta poate face oricine, inclusiv noi.
Avem de făcut lucruri mai utile cu funcționarii publici decât să ștampileze hârțoage și să stea la ghișeu, să aștepte următorul client. În Estonia nimeni nu are idee unde este sediul fiscului sau a siguranței alimentelor etc., pentru că totul este online și asta e bine și pentru stat.
Și în același timp și pentru antreprenor, pentru că la fiecare serviciu un antreprenor care trebuie să meargă până la ghiseu și înapoi, asta e o zi pierdută. Mergi, stai în rând, te cerți acolo cu un funcționar, te mai enervezi, vii înapoi acasă, nu ți-a primit dosarul pentru că ai uitat, nu știu, ștampila sau nu ai pus-o. Asta trebuie total să dispară. E o chestie de timp până când toate statele vor ajunge aici. Alegerea noastră este să mergem mult mai rapid pentru ca să beneficiem economic.
REP: Dar cum faceți cu publicul needucat tehnologic? Mă refer la pensionari, mă refer la cei din mediul rural, mă refer la cei care nu au un calculator.
Nu vrem să excludem pe nimeni, cine preferă să meargă la ghișeu, să meargă, numai că vor fi mult mai puține ghișee.
Noi am ignorat investițiile masive în infrastructură și asta ne costă economic an de an. În afară de faptul investiția în sine ar alimenta creșterea economică de moment, de un an, doi, asta este și o abilitare economică, pentru că noi vorbim de competitivitatea și atractivitatea țării pentru comerț internațional.
La acest moment, Republica Moldova este conectată cu lumea externă prin practic 5 puncte de trecere a frontierii cu România. Portul Odesa nu mai este disponibil cale terestră prin Ucraina și, iată, acum simțim miopia timp de 30 de ani la rând, pentru că asta ne costă economic.
Ca să reduci timpii de așteptare, ca să reduci costul pe transport, ca să crești capacitatea de a te integra mult mai rapid și mult mai simplu în circuitele economice europene, în cazul dat, ai nevoie de o infrastructură ideală, mai ales într-o țară mică, cum este Republica Moldova, care poate fi atractivă doar prin eficiență.
REP: Industria este in mare parte in Transnistria. Cum poate contribui industria din Transnistria a această creștere economică cu două cifre de care vorbiți că ar fi necesară pentru acoperirea decalajului?
Este adevărat, o parte din industrie este in Transnistria. Acum are loc un proces de înregistrare a companiilor din partea cealaltă a Nistrului, pe noul cod vamal, în sistemul integrat fiscal al Republicii Moldova și acest proces de reintegrare economică va fi ceva mai rapid decât cel politic. Exporturile lor sunt în procent de 70% către Uniunea Europeană.
Ce este măsura 373
REP: Am citit înainte de discuția cu Dvs. despre o măsură cu un nume care pare un cod – măsura 373. Ce reprezintă măsura și ce reprezintă cifrele din acest cod?
Măsura 373 este modul în care am încercat în această perioadă mai incertă să ajutăm mai mult economia.
Dacă ai fost antreprenor în republica Moldova, ai avut ultimii trei ani foarte complicați – Covid, criza energetică, inflație de 36 %, asta dacă aveai un credit însemna că rata ți s-a dublat peste noapte, a fost și un an secetos, peste care s-a așezat și războiul, care practic a înghețat orice plan de dezvoltare în anul 2022.
În astfel de situații, devii foarte prudent legat de investiții – așa că am decis să impulsionăm piața.
Statul a venit cu un program de subvenționare a dobânzilor de la creditele bancare pentru antreprenori – și mai important decât subvenționarea este că am oferit un orizont clar antreprenorilor.
Acest ajutor funcționează așa – antreprenorii vor plăti dobânzi de maxim 7% în lei moldovenești pe an (restul plătește statul) și maxim 3 % în dolari sau euro, cu o perioadă de grație de 3 ani pentru împrumuturi cu scadență de până la 7 ani.
Suma maximă împrumutată drept credit investițional care beneficiază de acest ajutor de stat este de 15 milioane de lei moldovenești (750,000 de euro), dar va crește până la 45 milioande lei moldovenești (2,2 milioane de euro). Vrem investiții noi în rândul firmelor mici și mijlocii, de aceea am demarat acest program.
