CUM ARATĂ STRUCTURA POPULAȚIEI
Între cele două recensăminte ale populației și locuințelor (2011-2021), majoritatea populației județelor a scăzut sub aspectul numărului de locuitori (39 de județe, inclusiv municipiul București).
Cu toate acestea, la nivel național, avem trei județe care au înregistrat creșteri ale populației rezidente (stabile):
- județul Ilfov, care are o situație aparte, beneficiind de o creștere de 153,9 mii de locuitori, explicată de migrația dinspre municipiul București.
- celelalte județe care au câștigat populație între cele două recensăminte sunt Bistrița Năsăud și Suceava. În valori absolute, județul Suceava din regiunea de Nord-Est a câștigat 7,7 mii de locuitori, față de recensământul din 2011.
Județul Iași este cel mai populat județ din țară și cu a doua cea mai tânără populație
Județul Iași se menține pe locul al doilea în ierarhia națională, după municipiul București, în ceea ce privește efectivul populației rezidente, 760,8 mii persoane (760.774 persoane).
Acest județ se plasează și pe locul doi la nivel național în ceea ce privește populația cea mai tânără, vârsta medie a populației rezidente a județului Iaşi fiind de 39,2 ani, conform datelor de la RPL 2021.
Să reținem și faptul că, regiunea Nord-Est are vârsta medie a populației este de 40,8 ani, fiind cea mai tânără din punct de vedere demografic, comparativ cu celelalte regiuni ale țării.
La polul opus se regăsește regiunea Sud-Vest Oltenia cu o vârstă medie de 43,7 ani. Îmbătrânirea forței de muncă este un aspect de care investitorii țin cont în strategiile lor de afaceri, alături de nivelul de instruire, forma profesională și calificarea persoanelor disponibile să muncească și/sau aflate în căutarea unui loc de muncă.
Județul Iași – în media națională a populației cu studii superioare
În ceea ce privește, structura populației după nivelul de instruire absolvit, doar județul Iași (16% persoane cu studii superioare) se înscrie în media națională (16%), toate celelalte județe din regiune plasându-se sub acest nivel. Județul Vaslui are ponderea cea mai scăzută a persoanelor cu studii superioare (7,2%), în vârful ierarhiei naționale fiind municipiul București (35,2%).
Patru centre universitare
Regiunea de Nord-Est se plasează pe locul al treilea la nivel național ca număr de universități, având centre universitare în județele Iași, Suceava și Bacău, după regiunea București-Ilfov și regiunea Nord-Vest. Dacă întregim la nivelul Moldovei – mai adaugăm și Galațiul, ca centru universitar.
O ipoteză explicativă a numărului scăzut de persoane cu studii superioare în județele regiunii de Nord-Est ar fi migrația absolvenților de învățământ superior către zonele economice atractive socioprofesional și cultural (București, Cluj-Napoca, Iași) și migrația externă.
CUM ARATĂ RATA DE OCUPARE
Investițiile în infrastructura rutieră, ferată și aeroportuară atrag investitori autohtoni și străini, care generează dezvoltare economică și asigură retenția forței de muncă calificate în regiune.
Datele furnizate de BNR arată că doar 2,9% din investițiile străine directe au fost orientate către regiunea de Nord-Est, în timp ce regiunea București-Ilfov concentrează 62,7% din totalul acestora.
Prin urmare, investițiile în infrastructura de transport cu finanțare guvernamentală și/sau europeană, investițiile străine directe și încurajarea dezvoltării afacerilor în domenii care aduc valoare adăugată ar putea contribui și la creșterea ratei de ocupare în regiunea de Nord-Est (50,1% în anul 2022), care înregistrează cel mai mic nivel comparativ cu celelalte regiuni ale țării.
Figura 3 reprezintă grafic evoluția ratei ocupării în perioada 2018-2022, în profil regional, calculată pe baza datelor administrative din Balanța Forței de Muncă (INS). Rata de ocupare a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populația ocupată și resursele de muncă.
Investitori, antreprenori și manageri clamează o lipsă a forței de muncă în toate regiunile țării. Această problemă este oarecum invalidată de statisticile oficiale potrivit cărora rata de ocupare este de doar 50,1% în regiunea de Nord-Est.
În anul 2022, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) la nivel național a fost de 63,1%, în creștere faţă de anul anterior cu 1,2 puncte procentuale.
Ținând cont de aceste date, am putea vorbi despre un paradox al ocupării: cerere mare de forță de muncă concomitent cu rate scăzute de ocupare.
O posibilă explicație a acestui fenomen socioeconomic este migrația sezonieră a forței de muncă din județele regiunii Nord-Est, ponderea ridicată a tinerilor care nu muncesc și nici nu învață, numărul mare de lucrători în agricultura de subzistență.
CARE ESTE RATA ȘOMAJULUI
Figura 4 arată rata șomajului calculată ca raport, exprimat procentual, între populația fără loc de muncă, aflată în căutarea unui loc de muncă, înregistrată la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și populația activă.
Regiunea de Nord-Est înregistrează o rată a șomajului de 4,7% în iunie 2024, peste media națională de 3,1%, ceva mai mică decât regiunea Sud-Vest Oltenia cu cea mai mare rată (5,5%).
Coexistența ratei mici de ocupare cu rata scăzută a șomajului confirmă existența unui disponibil de forță de muncă la nivel regional.
Prin urmare, decât să vorbim despre o criză a forței de muncă, care din punct de vedere statistic este infirmată, mai degrabă vorbim despre lipsa disponibilității resursei de muncă existente de a desfășura activități aducătoare de venit în sectoarele economice din regiune.
CUM ARATĂ CÂȘTIGUL SALARIAL NET
Conform datelor INS (2023), câștigul salarial nominal net obținut prin scăderea din câștigul salarial nominal brut a contribuțiilor sociale obligatorii ale salariaților a fost de 4.412 lei la nivel național, regiunea de Nord-Est situându-se sub acest reper statistic cu 3.914 lei, dar surclasând regiunile Sud-Muntenia (3.897), Sud-Vest Oltenia (3.813 lei), Sud-Est (3.733 lei).
În luna iunie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale ori pentru performanțe deosebite, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri, inclusiv bilete de valoare).
De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari în funcţie de contracte/proiecte. Multă vreme, „forța de muncă ieftină“ era prezentată de către autoritățile publice județene și locale ca un argument pentru stimularea investitorilor de a dezvolta afaceri în anumite zone defavorizate.
Cu toate acestea, astăzi, oamenii de afaceri sunt în căutare mai degrabă de persoane calificate sau care au disponibilitatea de a munci și de a se recalifica profesional în funcțiile de nevoile ocupaționale existente.
Un domeniu economic în expansiune în zonele considerate „poli de creștere economică“, cum este și Zona Metropolitană Iași, este tehnologia informației și comunicațiilor (TIC). Potrivit datelor furnizate de INS, numărul mediu de salariați a crescut constant în ultimii ani, inclusiv în regiunea Nord-Est care totalizează 24.775 salariați în TIC, în anul 2023, din care 16.983 în județul Iași (68,5% din totalul TIC la nivel regional), unde activează mari companii high tech la nivel global.
Câștigurile salariale din domeniul tehnologiei informației și comunicații sunt cele mai mari raportate la sectoarele economiei naționale conform CAEN Rev2. Cele mai mari câștiguri în acest domeniu sunt obținute de salariații din regiunea București-Ilfov (9.779 lei), urmată de regiunile Nord-Vest (9.528 lei), Vest (8.754 lei) și Nord-Est (7.307 lei), la nivelul anului 2023.
Această dezvoltare este explicată de existența unor centre universitare puternice în regiunile menționate, care furnizează specialiști în informatică, automatizări, calculatoare, comunicații, electrotehnică, precum și de investițiile companiilor multinaționale de profil care sunt stimulate de existența forței de muncă specializată în aceste domenii ale tehnologiilor digitale.
Cu toate că cererea de specialiști în domeniul TIC este în continuare foarte mare, facultățile de profil nu reușesc să acopere cererea angajatorilor deoarece nu dispun de suficiente cadre didactice, iar absolvenții preferă mai degrabă să lucreze în mediul privat, decât să urmeze cariere didactice și de cercetare.
CUM ARATĂ INDICELE CE MĂSOARĂ SOCIETATEA DIGITALĂ
Începând din 2014, Comisia Europeană monitorizează progresele înregistrate de statele membre în domeniul digital și publică rapoarte anuale privind Indicele economiei și societății digitale (DESI), pentru a identifica domeniile de acțiune prioritară, precum și capitolele tematice care oferă repere statistice pentru fundamentarea politicii digitale. În cadrul UE, digitalizarea indică unele semne de convergență.
Majoritatea statelor membre au progresat la acest capitol în ultimii cinci ani, conform raportului general DESI. În clasamentul UE privind indexul DESI, România se plasează pe ultimul loc (27), obținând un punctaj de 30,6, comparativ cu media europeană de 52,3.
România a rămas în urmă în ceea ce privește o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE, dar își menține locurile fruntașe în ceea ce privește proporția femeilor specialiste în domeniul TIC din forța de muncă (locul 2) și în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC (locul 4). România are rezultate relativ bune în ceea ce privește conectivitatea, aceasta reprezentând dimensiunea pentru care obține cel mai bun punctaj.
CUM ARATĂ INFRASTRUCTURA AEROPORTUARĂ ȘI CEA LOGISTICĂ
În Regiunea de Nord-Est există trei aeroporturi internaționale (Iași, Bacău și Suceava), care deservesc atât zboruri interne, cât și internaționale.
Totodată, aeroporturile Iași și Suceava oferă facilități pentru transportul de marfă. Regiunea este străbătută de o serie de coridoare rutiere europene care faciliteaza drumul spre Ucraina, Republica Moldova, vestul tarii (spre Cluj) și sudul tarii (spre Bucuresti).
În cadrul Regiunii de Nord-Est se găsesc 8 parcuri industriale și 9 clustere, care joacă rolul de centre industriale și de inovare regionale.
Preconizatele investiții în infrastructura de transport rutieră din regiunea Nord-Est (autostrăzile A7 și A8) vor stimula investițiile și în celelalte sectoare economice (agricultură, industrie, construcții, comerț și turism), ceea ce va contribui la retenția forței de muncă în județele regiunii.
