- prioritatea este digitalizarea
- domenii de interes pentru finanțări: IT&C, biotehnologie, textile, apă și canal, turism.
- programele de finanțare vor fi mult mai flexibile, putând fi reprogramate
- firmele mari sunt eligibile dacă au colaborări cu IMM
- sprijin pentru startup-urile din tehnologie
REP: Care este strategia la nivelul Regiunii Nord-Est?
Există o strategie națională de cercetare, renovare, specializare inteligentă, care spune cam care ar fi domeniile în care românii ar putea excela.
Pe de altă parte, Regulamentul european, în baza căruia se scriu programele naționale, impune obligații – spre exemplu e obligatoriu ca 25 % din fonduri să fie dirijați către componenta de dezvoltare economică, competitivă, sau că 30% din bani trebuie să alocați aspectelor care țin de eficiență energetică, economie verde.
La nivelul regiunii de Nord-Est, avem pe de o parte Planul de Dezvoltare Regională, care are o componență strategică și o Strategie Regională de Specializare Inteligentă și Inovare, în care sunt prevăzute domenii prioritare, în care regiunea noastră are un potențial mai mare: IT&C, biotehnologie, textile, apă și canal, turism.
Nu înseamnă că toate finanțările vor fi numai în aceste domenii, dar ele sunt privite cu prioritate.
În urma efortului nostru de ani de zile, în care am atras proiecte, am implicat actori privați, publici, din zona de cercetare, am ajuns la un rezultat – regiunea noastră, în matere de inovare și intreprinderi inovative, pe o scală națională, este pe locul 2 după regiunea București-Ilfov.
Începând de anul acesta, am introdus reprogramarea
Până acum, programele se gândeau și erau aprobate pentru o perioadă de șapte ani și puteau fi modificate numai în anumite elemente.
Acum se poate face reprogramare, totul e devenit mult mai flexibil. Dacă ajungem elementele unui program de finațare trebuie modificate pentru că ori nu au dat rezultate, ori sunt foarte cătate, deci trebuie suplimentate financiar – putem regândi întregul program.
Dacă pentru programul ce se derulează la acest moment am lansat deja apeluri și s-a consumat un miliard din cei 1,75 miliarde de euro, suma restantă poate fi scoasă pentru apeluri total noi, regândite în funcție de noutățile apărute, în funcție de nevoile nou apărute.
La nivel european dar și în regiunea Nord-est s-a observat o preocupare mai mare pentru firmele mari, cu potențial, cele care pot face diferența, firme care până acum erau excluse de la finanțări majore.
Pentru aceste firme au fost stabilite domenii strategice de investiții ale regiunii, țării sau Europei, în care proiectele pot primi și finațare de 100%.
Așadar, firmele mari vor putea avea acces la finanțări majore pe aceste fonduri europene dacă vin cu un proiect strategic, important.
O altă schimbare în acest exercițiu financiar – firmele foarte mari pot avea acces la finanțare dacă sunt într-o colaborare contractuală cu IMM-uri.
Încă o noutate a ADR Nord-Est – sprijinim și startup-urile. Pentru programul Rubik nu a existat ințial o finațare europenă, abia acum este prins în programe, ca un tip de accelerator de business pentru startup-urile tehnologice.
Rep: Care sunt noutățile la nivel de finanțare?
Pe scurt:
– granturile pentru micro-întreprinderi au crescut la 300,000 de euro
– finanțări directe la bănci cu posibilitate de acoperire cu grant a 49% din cerere
– dobânzi acoperite de stat
– garanții acoperite de stat
Granturile directe se mai acordă acum doar pentru micro-întreprinderi, iar suma maximă a crescut de la 200,000 de euro la 300,000 de euro, pe baza regulamentului de minimis.
În schimb, pentru IMM-uri, finanțarea va fi pe bază de instrument financiar. Finanțarea va fi o combinație între grant și credit, sau grant și garanții.
ADR va lucra cu un intermediar financiar, cu o instituție a statului român, care la rândul ei STABILEȘTE un mix între banii alocați de ADR și contribuția băncilor, împrumuturi garantate prin Fondul Național de Garantare.
Fondurile alocate de ADR vor fi de aproximativ 180 de milioane de euro, componentă de grant, care va putea ajunge la maxim 49% din întreaga finanțare pentru o firmă. Conform regulamentului, grantul trebuie să fie sub 50%.
O firmă care are nevoie de o investiție nu trebuie să mai facă un proiect depus la ADR – se va putea duce direct la banca agreată care să-i ofere acest instrument financiar amintit, își prezintă proiectul, banca îl evaluează și poate primi, să spunem, un milion de euro.
Împrumutul poate fi de mai multe feluri:
- Fie creditul va avea o componentă de grant, acoperită de ADR, dar nu mai mult de 49% din valoarea întregului credit
- Fie va fi un credit total, dar programul va acoperi garanțiile pe care trebuie să le aducă firma respectivă în situația în care nu are garanții
- Fie o combinație dintre cele două
- Fie ADR va subvenționa dobânda
Această finanțare combinată între grant și credit reprezintă o nouă viziune europeană, ce renunță la finațările directe, bani gratuiți, pentru a sprijini în mod real sustenabilitatea firmelor mici și mijlocii.
Pe de altă parte, este eliminat din circuit sistemul instituțional și birocratic care presupune să faci proiect, să te duci la licitații la ADR și să aștepți un timp, uneori prea lung, până la care primești un răspuns.
În plus, dacă un beneficiar primea finanțare 60%- 70% de la ADR, diferența era constribuția proprie, pe care nu o avea în cont, era nevoit să meargă tot la bancă pentru un împrumut.
Acum, această problemă a dispărut, pentru că dacă ai proiectul de un milion de euro, primești milionul întreg.
Va scădea și timpul în care primești răspunsul, totul va fi mult mai facil, nu trebuie să te mai complici să găsești o altă parte de finanțare, ai totul la un loc.
Revenind, vom oferi 180 de milioane de euro prin aceste instrumente financiare cu aceste avantaje. Un acces mult mai direct.
Dacă firma dorește varianta cu grant până la 49% din credit, este obligatoriu sa îndeplinească niște obiective clare stabilite în proiectul de finanțare, altfel exista riscul ca grantul să fie anulat și să returneze băncii întreg împrumutul.
Uniunea Europeană, ca orice finanțator, nu dă bani decât pentru lucruri care produc rezultate.
Există și finanțări sub formă de grant și pentru micro-întreprinderi. Chiar acum sunt în evaluare vreo 520 de proiecte depuse deja în programul nostru regional, cu cereri în procent de peste 200% față de suma alocată.
Relația dintre cercetarea academică și lumea reală, din economie
Rep: Cum poate sprijini cercetarea, academică și nu numai, în mod direct dezvoltarea economică a regiunii?
Era o legătură firavă și oarecum aleatorie între cele două. Ne-am propus să inițiem demersuri pentru a crea un cadru de colaborare – cum ar trebui să un contract între o firmă care are nevoie de inovare și un institut de cercetare sau o universitate care trebuie să îi răspundă acelei nevoi?
Cu sprijinul unor experți de la Banca Mondială am identificat firme în regiunea Nord-Est dispuse să experimenteze pentru a ne putea ajuta să definim acest gen de relație firmă-institut de cercetare. Și aceste echipe au produs rezultate, cu implicarea mai multor structuri din mai multe universități.
Există, până la urmă, posibilitatea reală de a avea în regiunea noastră o relație eficientă între cercetarea academică sau a unui institut de cercetare și mediu de afaceri.
Rep: Pot găsi acum un cadru de finanțare oferit de ADR Nord-Est care să-mi permită să inițiez o colaborare cu un institut pentru a-mi mbunătăți inovativ produsele?
Avem un apel de proiecte de finanțare numit IMM Innovative pentru firme inovative, care trebuie să definească un produs care să acopere nevoia lor și într-o a doua etapă să se adreseze zonei de cercetare, inovare, ca acea idee a lor să fie dusă la bun sfârșit.
Există finanțare pentru produse inovative realizate in colaborare cu cercetători, finanțând în mod indirect cercetarea ca ramură economică.
Este important, pentru că sunt centre de cercetare sau universități care fac cercetare în sine, nu cercetare fundamentală, ci cercetare aplicată. Avem universități în regiune care au un număr impresionant de brevete care nu sunt puse încă în operă.
Dacă dintr-o mie de brevete, pe care le are o universitate, un număr de 100 sau 10 sunt valoroase și pot fi duse în producție, vom avea un mare câștig.
Sunt două modalități de a aduce aproape cercetarea cu lumea practică a antreprenorilor: ori vin antreprenorii către cercetare, ori brevetele către antreprenori.
Diferențe între exercițiul financiar anterior și cel actual
EXERCIȚIUL FINANCIAR 2014-2020
– buget de 1 miliard de euro
– 700 de firme finanțate, din care numai 30 și-au închis activitatea
În exercițiu 2014-2020, încheiat în mod oficial la 31 decembrie 2023, am avut finanțări pentru micro-întreprinderi, pe de o parte, cu sume pe schema de minimis până la 200.000 de euro dar și pentru IMM-uri cu sume de până la 5 milioane de euro.
Programul s-a axat în principal competitivitate, dotarea cu echipamente, achiziția de utilaje pentru procesele de producție.
În total, programul operational regional 2014-2020, pentru regiunea de Nord-Est, a avut un miliard de euro alocat. Din acel miliard, 200 de milioane de euro a fost adresat în mod direct firmelor.
Finanțarea a fost nerambursabilă și a acoperit 90%, 70% sau 60% din valoarea proiectului, în funcție de categoria firmei. Micro-întreprindele au beneficiat de 90%, firmele mici și mijlocii de 60% sau 70% din valoarea proiectului.
În exercițiul anterior, din 700 de firme finanțate, numai vreo 30 și-au închis activitatea.
EXERCIȚIUL FINANCIAR 2021-2027
– Suma totală – 1,75 miliarde de euro pentru regiunea Nord-Est
– 500 de milioane de euro pentru mediul privat, de la 200 de milioane
Pentru exercițiul financiar actual, 2021-2027, programul descentralizat ce aparține acum efectiv regiunii de Nord-est are o valoare este de 1,75 milioane de euro.
Exercițiul 2024-2027 urmărește ca firmele să crească în competitivitate, în inovare, să fie mai inovative și să se digitalizeze. Doar 4% din firmele din regiunea de nord-est folosesc digitalizarea pentru promovare la export și doar 11% pentru promovare în piața internă.
CINE ESTE VASILE ASANDEI
Absovent al Facultății de Drept la Universitatea Al. I. Cuza din Iași.
Director general al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est din 2015.
Angajat în ADR în 2001, pe poziția de consilier juridic, după experiențe la Altex și Polirom.
