Un dosar detaliat despre starea economică a regiunii Moldova, care analizează cauzele care au determinat decăderea și blocarea în subdezvoltare a zonei dar și posibilele politici și măsuri care pot fi adoptate pentru anularea discrepanțelor de bunăstare dintre regiunile României.
Chiar dacă analiza ia în calcul în unele situații date numai din Regiunea Nord-Est (cu numai 6 județe), iar alteori acoperă toate cele 8 județe ale Moldovei, concluziile referitoare la întreaga regiune istorică a Moldovei nu sunt alterate.
Analiza face o incursiune în trecutul, prezentul și viitorul economic al Moldovei.
Despre cum arăta economia Moldovei înainte de Unirea Principatelor, puteți citi în prima parte a dosarului: A FOST MOLDOVA SĂRACĂ DINTODEAUNA?
Despre indicii economici regionali la momentul prezent puteți afla din a doua parte a dosarului, cu titlul CARE ESTE STAREA MOLDOVEI ACUM
Iar la întrebarea „Cum poate fi dezvoltată Moldova?”, o interogație care va genera o consistentă serie de analize și predicții legate de dezvoltarea regională, răspund:
- Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași – ȘASE CONDIȚII pentru dezvoltarea regiunii
- George Țurcănașu, expert în dezvoltare regională – TREI SOLUȚII PENTRU MOLDOVA: Autostrada A8, facilități fiscale și regionalizarea
- Andrei Ștefan Neștian, economist – Astăzi nu mai putem vorbi de dezvoltare regională dirijată centralist
Ar putea deveni cele două Moldove viitoarea zonă emergentă economic a Europei?
În condițiile în care conflictul armat de la granițele noastre se va încheia cu posibilitatea ca Ucraina să se alăture UE și eventual NATO, ar fi pentru prima dată în istoria Moldovei când regiunea ar avea șansa nemaintâlnită de a se poziționa pe noi rute comerciale, într-o nouă structură investițională, în circumstanțe favorabile de a deveni noua zonă emergentă economic a Europei. Și de a ieși odată pentru totdeauna din această fundătură în care a plasat-o geografia și istoria.
Clasica rută nord-sud care să străbată Moldova, venind din Grecia și urcând spre Marea Baltică ar fi din nou funcțională – în ultimele decenii Ucraina fiind evitată, din pricina confuziei politice de la Kiev.
Cu două autostrăzi care să le străbată de la nord la sud și de la est la vest (Odesa-Chișinău-Iași-Tg Mureș), două aeroporturi medii și incă 3 mici, cu o populație de aproximativ 5-6 milioane de oameni și șase centre universitare, cu două porturi – Giurgiulești și Galați – zona poate deveni cu adevărat atractivă pentru toată lumea, atât pentru cei care se relochează near-shoring cât și pentru cei din Vestul european.
Dar această viziune are nevoie de impuls politic pentru a se îndeplini – de accelerarea construirii infrastructurii, de eventuale facilități fiscale pentru investitori, de programe pentru creșterea și educarea viitorilor angajați, de stimulente pentru revenirea în țară a celor emigrați etc.
Deci, de politicieni competenți și implicați.
Dar este o viziune care poate deveni realitate.
