DECALAJELE ÎNTRE REGIUNI CRESC, NU SCAD!
La acest moment, regiunea Nord-Est (județele Iași, Bacău, Suceava, Botoșani, Vaslui și Neamț) se află într-un recul de dezvoltare – indicele PIB / cap de locuitor față de media Uniunii Europene a scăzut de la 48% în 2020 la 46% în 2022.
Zona București-Ilfov are un procent de 177% (de la 164% în 2020)față de media europeană, peste orașe ca Munchen, Paris, Amsterdam, Varșovia sau Budapesta.
Pentru regiunea Nord-Est, alte rapoarte europene o dau cu media de 46% și in 2020, de in cel mai bun caz e vorba de o stagnare și nu o scădere. Aceste lucru arată foarte clar că decalajele dintre regiuni se măresc, și nu scad, cum ar fi fost normal.
Pe ansamblu, PIB per capita în România (la paritatea puterii de cumpărare) a ajuns la 77% din media UE, la egalitate cu Ungaria și Polonia. România a depășit 5 state, inclusiv Letonia și Croația.
În rândul celor celor mai scăzute PIB/locuitor din UE sunt 2 regiuni din Bulgaria și una din Franța.
Harta PIB pe regiuni – NORD-EST pe ultimul loc
Dupa cum se vede in infografic, Regiunea Nord-Est are cel mai mic PIB pe regiunile de dezvoltare, fiind cam la 60% din PIB-ul regiunii Vest si la mai putin de 1/3 de PIB-ul Bucuresti-Ilfov, dar acolo este un caz special, majoritatea firmelor care opereaza pe teritoriul românesc au sediul social în Capitală.
Partea proastă a lucrurilor este că, din două analize diferite, reiese că regiunea Nord-Est ori stagnează ori chiar are o scăderea procentului raportat la media europeană.
Restul județelor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est s-au numărat printre județele cu cel mai mic PIB din țară, Botoșani (cu 8.534 euro/locuitor) și Vaslui (7.522 euro/locuitor) situându-se pe ultimele două locuri, cu un PIB mai mic decât jumătate din media națională (16.820 euro/locuitor).
O interesantă analiză venită de la Curs de Guvernare arată că 28 de județe au o pondere în PIB-ul național de sub 2% și numai 5 dintre ele au PIB/locuitor mai mare decât media națională.
Astfel – Iașul este pe locul 6, Bacău și Suceava pe locurile 15 și 16, Galați pe 19, Neamțul pe 25.
Vasluiul este in grupul județelor cu sub 1% pondere din PIB dar cu cel mai mic PIB/locuitor, de numai 45% din media națională.
Paradoxul ”Bacău”
Putem vorbi și de un paradox moldovenesc. „Paradoxul” Bacău: deși acest județ are un număr mai mic de firme și de angajați decât Iașul, iar în cele mai multe statistici economice Iașul îl depășește cu mult, cifra de afaceri anuală raportată de întreprinderile active din Bacău este cu mult peste cea a Iașului.
Concret, în anul 2022:
- Iașul raporta o cifră totală de afaceri de 8,77 miliarde euro (aproximativ 43,85 miliarde lei),
- Bacău înregistra o cifră de afaceri a întreprinderilor active de 10,06 miliarde euro (aproximativ 50,3 miliarde lei).
Explicația vine din faptul că între unitățile active care au produs bunuri și servicii în Iași (ceea ce a dus la înregistrarea unui PIB mai mare în Iași față de Bacău) se regăsesc, de fapt, sedii secundare ale unor firme mari sau foarte mari din alte județe, inclusiv din județul Bacău.
Abia acestea sunt cele care au obligația de a depune bilanțul fiscal, iar cifra de afaceri totală, inclusiv cea realizată în sediile secundare, se înregistrează în județul în care întreprinderea respectivă are sediul principal.
Iar județul Bacău este un campion regional al companiilor foarte mari.
Doar o singură companie, de exemplu, Dedeman, firma sucevenilor Dragoș și Adrian Pavăl, cu sediul social în Bacău, înclină balanța cifrei de afaceri din întreaga regiune de Dezvoltare Nord Est în favoarea acestui județ: din cifra totală de afaceri de 50 de miliarde înregistrată în Bacău, Dedeman a realizat peste 11 miliarde de lei.
A treia cea mai mare populație activă
Regiunea cu cea mai tânără populație din România pare puțin în derivă.
Județele din zonă au realizat împreună cel mai mic PIB pe cap de locuitor la sfârșitul anului 2023. În același timp, regiunea avea a treia cea mai mare populație ocupată civilă (999,8 mii persoane), după București și Regiunea Nord Vest, dar cel mai mare număr de șomeri (43,2 mii persoane), iar câștigul mediu net al salariaților de aici era, potrivit datelor Comisiei Naționale de Strategie și prognoză de 3.807 lei, în condițiile în care media pe țară era de 4.330 de lei.
Rata sărăciei – Moldova pe antepenultimul loc
Harta cu Rata sărăciei, sau a deprivării materiale și sociale, arată un plasament al regiunii Nord-Est cu două poziții deasupra sărăciei maxime din România, deasupra regiunilor Muntenia-Sud și zonei Sud-Est, cu un procent de 40,3% a populației aflată în aveastă situație de deprivare.
Potrivit definiției, “deprivarea materială și socială se referă la persoanele și gospodăriile care, din cauza lipsei resurselor financiare, nu-și pot permite 5 din cele 13 componente esențiale pentru un trai decent (șase la nivel individual și șapte la nivel de gospodărie)”.
Iar între componentele esențiale pentru un trai decent se numără, printre altele, capacitatea de a face față unor cheltuieli neprevăzute, capacitatea de a putea plăti o săptămână de vacanță pe an, capacitatea de achitare la timp, fără restanțe, a chiriei, ipotecii sau a unor facturi la utilități și deținerea a două perechi de încălțăminte (inclusiv o pereche pentru orice vreme).
Cum stăm la salarii
Salariul mediu net în România se ridică la 850 euro în 2023, o creștere de 25% față de 2019 și chiar de 100% față de 2015, atunci când era în jur de 425 de euro net.
Potrivit INS, câştigul salarial mediu brut pe economie în luna mai 2023 a fost 7.229 lei şi cel net 4.543 lei, potrivit unei comunicări emise în luna iulie.
Iar conform prognozei, moldovenii nu vor atinge nivelul de salarizare mediu din București, din 2022, nici măcar în anul 2027. La finalul anului 2022, în Bucureşti-Ilfov salariul mediu net era de 5.110 și prognoza estimează o creștere în acea regiune până la un salariu mediu net de 7.897. În Iași, salariul prognozat pentru 2027 este de 5.067 lei.
Pe lângă acestea, rata șomajului era a doua cea mai mare din țară, la nivel de regiuni (4,1%, față de media pe țară de 2,9%).
La nivel de județe, între primele zece cu cea mai mare rată a șomajului, trei erau din Moldova: Vaslui (8%, locul al doilea, după Teleorman), Galați (5,7%) și Suceava (5,3%) pe locurile 6-7. Neamț și Vrancea ocupau locurile 12 și 15, cu rate ale șomajului de 4,3%, respectiv 4%. Iașul, cu o rată de 3,1% (peste media pe țară), se plasa pe locul 29 din 42 de județe, iar Botoșani înregistra o rată a șomajului egală cu media la nivelul României.
La numărul de firme private, regiunea stă foarte prost
În raportul “Starea Economiei Județului Bacău 2023”, Camera de Comerț și Industrie Bacău arată că Regiunea de Dezvoltare Nord-Est are cel mai mic număr de IMM-uri la 1.000 de locuitori (19).
Camera de Comerț și Industrie din Bacău a identificat 30 de cauze principale care duc la această stare a firmelor, iar prima enunțată în raport este “pasivitatea generalizată a Statului cu privire la îmbunătățirea condiţiilor necesare dezvoltării afacerilor”.
Fiscalitatea ridicată, birocrația excesivă, „prigoana” întreprinzătorilor români prin instituţiile de monitorizare și control a activităţii agenţilor economici, lipsa de transparență în oferirea informațiilor la nivel național, regional și judeţean privind produsele exportate, importate și piețele de export/import, sunt alte câteva cauze care duc la o economie firavă, în opinia specialiștilor Camerei de Comerț și Industrie Bacău.
Numai 2,9% din investițiile străine au ajuns în Moldova
La sfarșitul anului 2022, soldul ISD a fost predominant concentrat in regiunea de dezvoltare BUCUREȘTI – ILFOV, reprezentand 62,7 la sută din total, urmată de regiunea CENTRU cu o contribuție de 8,7 la sută din total și regiunea VEST, cu 7,1 la sută.
Harta arată starea de la momentul anului 2019, când investițiile străine în regiunea Moldovei reprezentau numai 1,7% din totalul investițiilor străine directe. O diferență uriașă: județe cu numai 600 de euro investiți pe cap de locuitor față de județe cu peste 20,000 de euro!
În contrast, nivelurile cele mai scăzute ale investițiilor străine au fost înregistrate de regiunile NORD-EST (2,9 la sută) și SUD-VEST – OLTENIA (1,9 la sută). Ordinea regiunilor de dezvoltare în funcție de ponderea deținută în soldul total ISD nu s-a modificat față de anul 2021, spune un raport al Băncii Naționale.
Din totalul investițiilor străine directe venite în România, regiunea de Nord-Est a atras numai 2,9% din total, aproximativ 2,7 miliarde de euro din suma totală de 90 de miliarde de euro intrați în țară. Spre comparatie, regiunea vest are 7,6% din total.
PNRR – programul sărăcirii Moldovei
Scopul Mecanismului de Redresare și Reziliență este de a oferi sprijin pentru investiții și reforme esențiale în vederea redresării sustenabile și pentru ameliorarea rezilienței economice și sociale a statelor membre UE. Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. România se află în această etapă.
Dacă ne uităm pe harta realizată de George Țurcănașu, cadru didactic la Facultatea de Geografie din Iași, vedem că PNRR elaborat de Ministerul investitiilor si proiectelor europene nu contribuie cu absolut nimic la anularea disparităților dintre regiuni, ba din contră.
Vom trata această situație într-o analiză separată.
De remarcat două cifre: 319 euro/ cap de locuitor în Moldova, bani din PNRR, și 4846 euro/locuitor în județul Cluj (mare parte datorată investiției în metrou) și Caraș-Severin. De peste 10 ori mai mult!
PROGRAMUL SALIGNY – bani primiți prin influență politică
Chiar și în privința alocărilor de bugete din Planul Național de dezvoltare Locală (PNDL) ”Anghel Saligny” nu se observă vreo bunăstare în Moldova.
”În esență, modul în care a fost aprobat Saligny și toate discuțiile din jurul legislației și reglementărilor au fost politice. Vă aduceți aminte toate discuțiile din jurul alegerii lui Florin Cîțu la președinția PNL. Este un program care până acum a fost puternic politizat. Și faptul că dai la toată lumea câte ceva pare a fi în sine un mod de a mulțumi pe toată toată lumea” – Septimius Pârvu, Expert Forum.
Lipsa autostrăzilor a ținut regiunea învecinată Republicii Moldova și Ucrainei izolată de restul României și greu accesibilă pentru investitori. Marile investiții s-au realizat în zonele ușor accesibile, iar Clujul, Timișul și județul Ilfov s-au dezvoltat mai repede decât restul țării.
„Nu cred că moldovenii suferă de vreun complex de inferioritate. Nu cred că oltenii sau dobrogenii s-ar putea lăuda cu ceva special în raport cu moldovenii. Dacă există un ”avans” din partea ardelenilor, el vine din acela că politicienii din Transilvania au fost mai uniți în relația cu Bucureștiul și au obținut mai multe resurse pentru regiunea lor. În plus, există un plus de disciplină dobândit de ardeleni din perioada ocupației austriece. În rest, există decalajul București-provincii, unul generat de politica centralistă aplicată neîncetat de la 1859 încoace, ceea ce a presupus un drenaj de resurse dinspre ”periferie” spre ”centru”. În raport cu Transilvania și celelalte provincii, mai merită de precizat absența completă, în Moldova, a unei structuri de transport moderne (autostrăzi)”, a explicat pentru Moldova Economică prof. univ. Gabriel Mursa, de la Facultatea de economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.
CONCLUZII: principalii indicatori ai stării actuale a Moldovei
- Cel mai mic PIB/locuitor din România – 48% din media europeană
- A treia cea mai mare populație ocupată civilă (999,8 mii persoane), după București și Regiunea Nord Vest
- Al treilea cel mai mic salariu net (peste Sud-Vest Oltenia și Sud-Est)
- Cel mai mare număr de șomeri (43,2 mii persoane)
- A treia cea mai săracă zonă din țară – peste Sud Muntenia și Sud-Est
- Cu 59,5% din populație locuind în mediul rural, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est era în 2023 a doua cea mai puțin urbanizată din țară. Doar în Sud-Muntenia se înregistra un procent mai mare din populație care locuia în mediul rural (61,3%),
- Cele mai mici investiții străine – numai 2,9% din totalul investițiilor în România, adică 2,7 miliarde de euro din totalul de peste 90 de miliarde euro.
- Cea mai slabă alocare procentuală din PNRR.
Șase condiții pentru dezvoltarea regiunii
TREI SOLUȚII PENTRU MOLDOVA: Autostrada A8, facilități fiscale și regionalizarea
