Finalizarea întregului inel ce înconjoară România: 2028
Acest sistem este alcătuit dintr-o rețea de linii electrice de foarte înaltă tensiune (400 kilovolți), care formează un circuit închis, acoperind o mare parte a teritoriului țării. Până în prezent este realizat în proporție de două treimi, finalizarea întregului inel fiind prevăzută în 2028.
Investiția în Linia Electrică Aeriană de 400 kV face parte din planul Transele¬ctrica, operatorul național de transport energie electrică, de 1,4 miliarde de euro în dezvoltarea rețelelor în perioada 2022-2031, din care aproximativ jumătate de miliard de euro sunt finanțări din fonduri europene: Fondul pentru Modernizare și REPowerEU.
De ce Iașul a fost dat deoparte?
Despre Inelul Energetic Național de 400 kV se vorbește de mai bine de zece ani, însă în ultima perioadă, odată cu războiul din Ucraina, lucrurile au început să se miște. De altfel, cea mai mare parte a infrastructurii este deja construită și operațională.
Există însă o mare problemă pentru Iași. Orașul este ocolit de această investiție, deși inițial Inelul Energetic Național de 400 kV avea și Iașul în calcul.
În planurile strategice de dezvoltare și închidere a inelului național de Linie Electrică Aeriană (LEA) 400 kV era prevăzută inițial execuția inelului pe Valea Prutului, respectiv pe traseul Galați – Banca – Iași – Stânca-Costești cu ramificație la Suceava și la Bălți.
În acest fel, Iașul urma să fie racordat la un sistem eficient, performant și sigur de alimentare cu energie electrică.
Mai mult, se securiza astfel întreaga Rețea Electrică de Transport a României plus Republica Moldova prin faptul că ar fi existat două inele interoperabile de LEA 400 kV: cel existent pe Valea Siretului și cel nou executat pe Valea Prutului.
Transelectrica a schimbat planul, Guvernul a aprobat
Însă Guvernul, la solicitarea Transelectrica, a decis în luna aprilie a acestui an ca traseul să fie deviat astfel încât de la Banca în loc să se înainteze spre Iași circa 100 km, LEA 400 kV traversează de-a latul dealurile Moldovei pe traseul Banca – Gutinaș (circa 110 km) cu toate că mai există o LEA 400 kV paralelă, respectiv Tecuci – Gutinaș.
De ce s-a luat această decizie?
Oficial, nimeni nu comentează această decizie. Transelectrica nu ne-a răspuns de mai bine de o lună întrebărilor noastre.
Pe surse, am aflat însă că Iașul are o problemă: e alimentat prin două linii de 220 kV, una dublu circuit dinspre sud și alta simplu circuit dinspre Suceava. Se discută demult despre trecerea uneia dintre aceste linii la 400 kV, dar problema este că pe durata construcțiilor Iașul ar rămâne alimentat printr-o singura linie. Și asta ar fi riscant.
Așadar, nimeni nu-și asumă – nici Transelectrica, nici factorii politici – riscul de a lăsa Iașul cu o singură sursă de alimentare. Astfel, Iașul este ocolit de proiectele de extindere a Liniei Electrice Aeriene 400 kV pentru că la nivelul Guvernului și al Secretariatului General al Guvernului, proprietarul Translectrica, s-a decis desprinderea ramificației din Suceava spre Bălți, în Republica Moldova.
Oficial se consideră că investiția în această ramificație este mai mică decât dacă se face una din zona Roman sau Bacău către Iași, și mai departe în țara vecină.
Decizia a fost luată de Guvern în aprilie 2024 pe baza planului de investiții Transelectrica 2022-2031, care a fost elaborat în 2022 de Transelectrica, condusă pe atunci de Gabriel Andronache.
În prezent, Gabriel Andronache este vicepreședinte ANRE. Motivul principal al acestei decizii ar fi faptul că în județul Botoșani se află un important nod hidroenergetic, Stânca-Costești, cu un lac de acumulare printre cele mai mari din țară.
Un traseu al LEA 400 kV Suceava-Bălți a fost considerat mult mai economic decât unul prin Iași.
Mai mult, la Stânca-Costești s-a propus amplasarea unor reactoare modulare de mici dimensiuni, precum cele aflat în plan la Doicești, pe locul fostei termocentrale.
Beneficiile unui inel energetic de 400 kV
Beneficiile acestui proiect sunt multiple. Una dintre ele reprezintă îmbunătățirea siguranței și stabilității sistemului energetic național.
Prin crearea unui inel închis, se asigură o redundanță mai mare, ceea ce reduce riscul de întreruperi ale alimentării cu energie electrică.
De asemenea, inelul de 400 kV duce la creșterea capacității de transport a energiei electrice. Liniile de 400 kV pot transporta cantități mult mai mari de energie electrică decât cele de tensiune mai mică, ceea ce permite conectarea la rețea a unor noi producători de energie, în special cei care utilizează surse regenerabile. În plus facilitează schimbul de energie electrică cu țările vecine.
Inelul de 400 kV va permite României să se integreze mai bine în piața energetică europeană, contribuind la consolidarea securității energetice a întregii regiuni.
România trebuie să realizeze cât mai multe conexiuni cu statele vecine pentru că astfel poate vinde curent mai mult în afară în cazul în care vor exista excedente de producție, în momentul în care va intra în funcțiune unitatea pe gaz a Romgaz de la Iernut, la finele acestui an, sau când vor fi finalizate unitățile 3 și 4 de la centrala atomoelectrică de la Cernavodă, prevăzute în orizontul 2030-2031.
De asemenea, conexiunile pot ajuta România să importe mai mai multă e¬nergie în cazul în care există probleme cu producția, cum a fost în această vară din cauza caniculei.
Stadiul proiectului
Proiectul Inelului Energetic Național de 400 kV este în curs de realizare, iar lucrările au avansat semnificativ în ultimii ani.
O mare parte a rețelei a fost deja construită, iar unele segmente sunt în diferite faze de proiectare sau execuție.
După cum se vede în graficele din pa¬gina 45, sunt zone în țară foarte bine acoperite de rețeaua de 400 kV, altele în care sunt planificate investițiile, dar există și pete albe, precum Iașul, acolo unde avem doar linii de 220 kV.
Este important de menționat că finalizarea completă a proiectului este estimată pentru anul 2028. Acest termen poate suferi mici ajustări în funcție de diverse factori, cum ar fi obținerea autorizațiilor necesare, condițiile meteo și disponibilitatea resurselor financiare.
Ce s-a întâmplat în partea de Vest
În luna aprilie a acestui an, Transelectrica a inaugurat Linia Electrică Aeriană (LEA) 400 kV Porțile de Fier – (Anina) – Reșița. Proiectul de investiții a avut o valoare totală de 150 de milioane de lei, din fonduri proprii.
Linia Electrică Aeriană 400 kV Porțile de Fier – (Anina) – Reșița este un proiect esențial pentru închiderea inelului de 400 kV al României în zona de vest fiind unul dintre cele mai complexe din punct de vedere tehnic și dificile proiecte realizate în infrastructura energetică din România, în ultimii 30 ani, arată Transelectrica.
LEA 400 kV Porțile de Fier – (Anina) – Reșița va fi operaționalizată din punct de vedere comercial odată cu finalizarea lucrărilor de construire a stației 400 kV Reșița, estimată în semestrul al doilea al acestui an. Totodată, noua stație de 400 kV Reșița va permite și operaționalizarea Liniei Electrice Aeriene 400 kV de interconexiune Reșița – Pancevo, finalizată în 2018.
În următorii ani sunt prevăzute investiții pentru întreg Axul Banat, de la Reșița, Timișoara până la Săcălaz și Arad.
Ce se va întâmpla în Dobrogea
Tot în aprilie, Transelectrica a încheiat cu succes o investiție de aproximativ 92 de milioane de lei pentru consolidarea securității energetice în regiunea Dobrogea, dezvoltarea rețelei electrice de transport și a sistemului energetic național, prin construirea a două noi racorduri dublu circuit 400 kV, cu o lungime totală de 55 de kilometri, în Stația Electrică de Transformare 400 kV Medgidia Sud, care devine astfel cel de-al treilea nod energetic important pentru evacuarea energiei din Dobrogea.
Această lucrare a făcut posibilă punerea în funcțiune a patru linii electrice aeriene de 400 kV, respectiv:
- LEA de interconexiune 400 kV Medgidia Sud – Varna (Bulgaria),
- LEA 400 kV de interconexiune Medgidia Sud – Dobrudja (Bulgaria),
- LEA 400 kV Medgidia Sud – Stupina
- LEA 400 kV Medgidia Sud – Rahman, transformând astfel Stația Medgidia Sud într-una de interconexiune cu sistemul electroenergetic bulgar.
Operatorul național de transport a anunțat de asemenea și câteva licitații. Transelectrica a publicat în sistemul electronic de achiziții publice anunțul de licitație pentru construirea liniei de 400 kV dublu circuit Constanța Nord-Medgidia Sud.
Realizarea noii LEA 400 kV Constanţa Nord – Medgidia Sud va conduce la: creșterea capacității de evacuare a puterii din zona Dobrogea, produsă în viitoarele centrale electrice eoliene și centrale clasice; siguranţa alimentării consumatorilor din zone deficitare (Constanţa, litoralul Mării Negre şi zona Tulcea).
Ce se întâmplă în
nordul Moldovei
În plus, Transelectrica a scos la licitație contractul de proiectare și execuție a liniei de 400 kV Suceava-Bălți, pentru cei 93 km de pe teritoriul românesc, estimat la 30 de milioane de euro. Linia va fi gata în patru ani și jumătate de la semnarea contractului.
„LEA 400 kV Suceava-Bălți pe porțiunea de proiect de pe teritoriul României“ este denumirea anunțului de licitație lansat de Transelectrica în sistemul electronic de achiziții publice.
Contractul are o valoare de circa 160 de milioane de lei, iar lucrările ar trebui finalizate în 52 de luni de la semnarea contractului.
IMPLICAȚIILE ECONOMICE ASUPRA IAȘULUI
Lipsa unei linii electrice aeriene de 400 kV în Iași are implicații semnificative atât pentru municipiu, cât și pentru întreg județul, afectând în principal sectoarele economic și social.
Implicații pentru municipiul Iași:
- Limitarea potențialului de dezvoltare industrială: Industriile mari consumatoare de energie electrică pot fi descurajate să se stabilească în Iași din cauza lipsei unei infrastructuri energetice adecvate.
- Creșterea costurilor cu energia electrică: Fără o conexiune directă la rețeaua de înaltă tensiune, Iașul este dependent de surse locale de energie, ceea ce poate duce la prețuri mai mari pentru consumatori.
- Risc crescut de întreruperi ale alimentării cu energie electrică: Sistemul energetic local poate fi mai vulnerabil la suprasolicitări sau defecțiuni, ceea ce poate provoca pene de curent.
- Impact asupra calității aerului: Dacă pentru a compensa lipsa energiei electrice se apelează la centrale termice locale, acest lucru poate duce la o creștere a poluării atmosferice.
Implicații pentru județul Iași:
- Inhibarea creșterii economice: Lipsa unei infrastructuri energetice moderne poate împiedica dezvoltarea economică a întregului județ, limitând atractivitatea pentru investiții.
- Dezavantaj competitiv față de alte regiuni: Județele cu o infrastructură energetică mai dezvoltată pot atrage mai multe investiții și pot crește mai rapid din punct de vedere economic.
- Impact asupra populației: Întreruperile frecvente ale alimentării cu energie electrică pot afecta calitatea vieții populației și pot duce la disconfort.
În concluzie, lipsa unei linii electrice aeriene de 400 kV în Iași reprezintă o barieră semnificativă pentru dezvoltarea economică și socială a municipiului și a întregului județ. Investițiile în infrastructura energetică sunt esențiale pentru a asigura un viitor prosper pentru această regiune.
„ESTE O INECHITATE REVOLTĂTOARE”
Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași: „Este o inechitate revoltătoare făcută Iașului, care are nevoie de energie pentru a se dezvolta. Este un mister modul în care al doilea oraș al țării a fost scos de pe circuitul rețelei de 400 de KV, fără nici o explicație publică și fără nici o logică.
Am făcut demersuri și la Transelectrica și la prim-ministrul Ciolacu, mi s-a promis că se va studia problema.
Ideea este că tot timpul, când e să se facă ceva în Moldova, totul devine ba prea scump, ba e foarte greu de făcut și tot așa. Chestiunea cu această rețea nu trebuie să rămână așa deoarece nu este deloc normal ca al doilea oraș al țării să nu fie cuplat la cea mai importantă rețea de energie – inelul de 400KV.“
