O scurtă discuție cu George Țurcănașu, cadru didactic la Facultatea ieșeană de Geografie, specialist în dezvoltarea teritoriului
Brătianu îi dădea de exemplu pe moldoveni
Întrebare: acest dezavantaj economic regional al Moldovei față de celelalte regiuni din România este un dat istoric? Așa a fost dintotdeauna?
Fără doar și poate nu e un dat istoric această sărăcie actuală a Moldovei în raport cu alte regiuni ale României, cu alte regiuni europene, ci cumva a fost creată de lipsa de oportunități în unele etape și din păcate acestea se adună din perioada modernă de la 1859 încoace.
Cu puțin mai mult de un secol in urmă, I.C. Brătianu dădea ca exemplu pozitiv pe moldoveni, care în raport cu muntenii erau mai practici potrivit acestuia, observând modul în care moldovenii și muntenii comercializează produsele agricole.
Brătianu chiar spunea să luăm exemplu de la moldoveni, la modul în care și administrează moșiile. Deci era un decalaj la acel moment între cele două principate – Moldova și Valahia, dar de data asta exact pe dos de cum este acum.
Modernitatea în Moldova a venit prin Polonia
Modernitatea în România a pătruns, de fapt în ceea ce privește Moldova, nu pe varianta Transilvania, dinspre vest, ci pe varianta galițiană, dinspre nord.
La nivelul anului 1860, un an după Unire, Moldova se poziționa clar înaintea Munteniei, dar lucrul acesta nu a ținut foarte mult, pentru că centralizarea pe capitala București a statului român a dăunat foarte mult Moldovei.
Moldova și-a câștigat modernitatea mai devreme decât Valahia. Într-o primă fază, după 1774, când pierdem Bucovina la Imperiul austriac și devine ducat, ajungem să avem relații foarte strânse în partea nordică a Moldovei cu acest imperiu – atunci au fost încurajati să vină evreii, evreii galițieni în special, care au jucat un rol foarte important la nivelul dezvoltării comerțului și apariției a unei mulțimi de târguri.
Mai multe târguri și mai multe drumuri
Într-o configurație a Moldovei ceva mai redusă decât cea actuală, lipsind partea suceveană a Bucovinei, aveam vreo 70 de târguri până la anul1859.
Această puzderie de târguri a adus cumva modernitatea mai aproape de țăran, care avea posibilitatea ca în mai puțin de 24 de ore să ajungă la târg, să-și vândă marfa, și să se reîntoarcă acasă. Lucrul acesta în alte teritorii nu se întâmpla, pentru că târgurile erau rare.
Aceste târguri privite ca loc comercial au generat și așezări în Moldova, spre deosebire de partea sudică a României.
Așadar, Moldova avea mai multe târguri decât Valahia, mai multe drumuri – si acum zona de Nord-Est are numărul cel mai mare de kilometri de șosele și drumuri -, era mai bine administrată și era și așezată economic mai bine – pe drumul comercial care lega Grecia, Bulgaria, Turcia de Polonia și țările din nordul Europei, lucru care nu era valabil și pentru Valahia.
Iașul era mai bogat decât Bucureștiul
Dar iată că la anul 1890, la 30 de ani de la Unire, veniturile pe cap de locuitor încă erau mai mari în Moldova decât în Muntenia la acel moment, au apărut mai multe târguri în Valahia, se păstrează o anumită inerție pozitivă ăn favoarea Moldovei, deși centralizarea ”omorâse” deja cam o treime din târgurile din vechiul principat.
La momentul unirii, între București și Iași exista un decalaj din perspectivă demografică în favoarea Bucureștiului, dar nu și unul economic sau social, Iașul era mai bogat.
La Unire, primele patru orașe ale Principatelor Unite erau București, Iași, Botoșani, Galați.
În harta de mai sus – venitul comunal pe cap de locuitor la 1890 (venitul comunal – un fel de PIB actual pe cap de locuitor), se vede că venitul era de peste 6 lei/loc. la Iași față de 4 lei/loc. la București.
Ce a dus la decădere?
- opțiunea pentru modelul centralist,
- stabilirea capitalei noului stat la București – arbitrar, fără consultare, ceea ce a stârnit nemulțumiri în epocă,
- orientarea căilor de comunicație spre noul centru,
- alocările bugetare lipsite de echitate,
- construirea de fortificații doar pentru protejarea capitalei și Munteniei,
- dezavantajarea Galațiului, singurul port moldovenesc, în comparație cu creșterea Constanței după anexarea Dobrogei
Așadar decăderea Moldovei vine din această construcție de stat centralizat, după model francez – abandonat de peste 50 de ani chiar de către francezi.
Citește și :
CARE ESTE STAREA MOLDOVEI ACUM
